Faptul ca doua sarbatori religioase au devenit, incepand de anul acesta, sarbatori nationale, e o noua dovada a teocratiei in care ne afundam tot mai adanc?
Sau..
Il citez pe Creanga din memorie: "Tot anul sa fie sarbatoare, numai o zi sa fie de lucru, dar si in aceea sa avem hram ori nunta". Pe urma sa ne miram de ce aia de prin occidente o duc muuult mai bine decat noi.
Ca aia e fraieri si munceste.
Acum un an
4 comentarii:
Da, statul e laic doar din punct de vedere constitutional. Practic politicienii nostri fac ceva pe constitutie si pe ratiune.
Hmm... poate nu ştiai că România este printre ţările cu cele mai puţine zile libere din Europa.
Cât despre ocazia sărbătorii... mi se fâlfâie. Din păcate nu prea avem ce sărbători ca naţiune. Aşa că sărbătorim chestii închipuite că mereu în închipuire lucrurile sunt mai grandioase.
Pai ar trebui sa faca o sarbatoare a prostiei. Aia chiar ar fi o sarbatoare nationala.
Un preot s-a întâlnit cu un om care se pretindea ateu. După câteva cuvinte de salut, ateul l-a întrebat, ironic:
- Ce vrea, părinte, de la mine Hristos?
Preotul l-a privit drept în ochi şi i-a răspuns:
- Hristos?... Hristos nu vrea nimic de la dumneata... Şi nici de la mine... Nu vrea nimic de la nici un om...
Şi a dat să plece.
Ateul a rămas o clipă încremenit. Apoi, zâmbind neîncrezător, a spus:
- Atunci... Atunci de ce a venit? Atunci... ce atâta ... Părinte! Vă bateţi joc de mine!...
- Nu, prietene, nimeni nu-şi bate joc de dumneata... Pur şi simplu acesta-i adevărul... ŞI HRISTOS A VENIT PENTRU CĂ L-AI CHEMAT!
- Eu? Păi eu nici nu cred în El...
-Măi, omule... Ai oftat vreodată? Ai avut vreodată o durere sufletească? Te-a nemulţumit adânc ceva? Ai gemut în sufletul tău? N-ai fost niciodată nefericit?
- Păi, cine nu este...
- Şi ce-ai făcut?
- Am băut...
- Şi după ce te-ai îmbătat n-ai mai oftat?
- Ba da....
- VEZI, NEFERICIREA ASTA N-O STINGE NIMIC DE PE LUME... Această stare de nefericire o vede Dumnezeu în inima omului ca pe o rugăciune neîntreruptă ... Şi a răspuns trimiţându-L pe Hristos...
- Bine, părinte, dar eu sunt nefericit că n-am bani... EU VREAU BANI, NU PE HRISTOS!
- Aşa a gândit şi Iuda şi a ajuns în ştreang...adică pe culmea nefericirii... HRISTOS este un răspuns la nefericirea omului, de aceea primul cuvânt al Legii Sale este: " Fericiţi..."
Orice am face în această viaţă inima ne rămâne mereu plină de rumoarea nefericirii... Pentru că nefericirea este legea acestei lumi...
- Şi zici, părinte, că eu mă rog fără să ştiu? Asta-i culmea!
- Da, dragul meu... Singura diferenţă între dumneata şi un sfânt este că sfântul lasă toate, şi familie şi bani şi gânduri, pentru a trăi cu toată fiinţa acest strigăt tainic al inimii.... Căci în măsura în care te uneşti cu cererea, în aceeaşi măsură te vei uni cu răspunsul...
- Părinte, e cam complicat pentru mine...
- Ştiu, dragul meu, ştiu... E greu să înţelegi din cuvinte, de cele mai multe ori imposibil, ceea ce ai fi început să înţelegi într-o clipă, dacă ai fi venit la mine ca să te spovedesc...
Trimiteți un comentariu