Loading...

sâmbătă, 18 octombrie 2008

Cine pierde? Ateul sau credinciosul?

Ateul pierde o imaginară viaţă post-mortem.
Credinciosul pierde unica viaţă reală.

Iată pariul meu! Drept replică pariului pascalian.

18 comentarii:

nepotu spunea...

pierde cel mai viclean ...adica ateii cu seful lor lucifer

ateul spunea...

buna seara,

presupun că nu ai citit aproape nimic de pe aici. Atunci când am decis să scriu pe acest blog scopul a fost să vorbesc cu alţi atei, dar şi cu credincioşi serioşi, nemiştocari, care au de spus CEVA.
Comentariul tău nu este decât un mişto jalnic, din păcate. Neargumentat, posibil fals şi fals. Deşi tu faci mişto eu o să-ţi răspund serios.

Ştii de ce e posibil fals? Pentru că în lumea asta cei vicleni câştigă la tot pasul. Vreau să ajung ziua în care să văd un viclean pierzând.

Ştii de ce e fals? De fapt partea a doua e falsă.
1. Ateii nu au şef spiritual.
2. Ateii nu sunt satanişti.
3. Diavolul nu există.
4. Ateii nu cred în supranatural.

Sunt convins că ştiai toate acestea, că acuza ta nu a fost una venită din neştiinţă, ci cu scopul de a irita şi a enerva încă un ateu. Asta e pioşenie creştină? Aşa te învaţă cărţile tale sfinte să fi moral? Lovind cu bâta? În timp ce eu, paşnic, aşteptam o discuţie civilizată.

Dacă, prin absurd, ar exista Dumnezeu, i-ar fi tare ruşine cu cei de teapa ta. Ar accepta mai degrabă un ateu ca mine. Dacă tot vrei să fi mântuit, fii mai atent la bunătatea şi la morala ta.

Şi, înafara păcatului urii pe care l-ai comis cu acest comentariu, ai mai comis unul. În Biblia în care presupun că crezi scrie că nu ai dreptul să-i judeci pe ceilalţi şi mai scrie că nimeni nu ştie despre nimeni dacă va merge în rai sau iad. Tu deja ţi-ai luat rolul de Dumnezeu atotştiutor care ştie precis că: eu am şef şi că voi merge în iad.

"Credinţa fără faptă e oarbă".

Just us - Just me spunea...

Crestinii sunt politeisti? Hopaaaa! Bine, chestia asta reiese si din faza cu treimea dar in fine...Exista si d-zeu si diavol, d-zeu e responsabil pt bine si diavolul pentru rau. Bineinteles, aici vine crestinul si imi zice ca numai d-zeu e zeu, diavolul e inferior, si d-zeu il lasa sa-si faca putin de cap ca sa-si bata joc de noi...Nu are sens sa zici ca d-zeu are in orice moment puterea de a-l invinge pe diavol dar alege sa nu o faca, pentru a se distra putin :P Daca nu, exista o lupta intre ei doi si atunci sunt comparabili ca forta... Iar atunci s-a dus monoteismul. Monoteismul nu are sens, pentru ca daca un singur zeu e responsabil si pt bine si pt rau, are grave probleme la mansarda :P:P:P

selfhelp spunea...

cum spunea o prietena , "credinta oarba e pentru orbi"

keep up the good work

L3v|atan spunea...

@nepotu
Unde zici ca il numeste Biblia pe diavol Lucifer ???
Uita-te la numele meu: e unul din multele. Si toate date de om. Nicaieri in Biblie nu se pomeneste de Lucifer, Leviatan, Belzebut.

Armand K. spunea...

Lucifer apare, din câte ştiu eu doar în Isaia 14 --cred că doar în Nova Vulgata, pentru a-l denumi pe Satan. În varianta latină, în sensul literal de purtător/dătător de lumină, apare în variate locuri, cum ar fi în Cartea lui Iov, prin Apocalipsă (ca metaforă pentru David, pare-mi-se), într-una din epistolele lui Pavel şi probabil şi în alte locuri. Teologii creştini neagă însă, în cea mai mare parte, vreo legătură dintre Lucifer şi Satan --ca să nu pună în lumină suspectă variate personaje sfinte şi interpretări probabil.

Pe de altă parte, Lucifer e folosit destul de pe larg în demonologia creştină medievală pentru a face referire la "Prinţul Infernului".

Vorbitorii de engleză se complac să atribuie lui Milton, în "Paradise Lost", folosirea numelui Lucifer şi de aici toată nebunia. Personal cred că e fără vină la capitolul ăsta şi că l-a preluat la rândul lui de la Dante, care-l menţionează de două sau trei ori în "Divina comedie" (partea cu Infernul, bineînţeles). În fond, trecuseră vreo 300 de ani, iar "Divina comedie" şi autprul erau orice numai necunoscuţi nu.

totalanormal spunea...

Stimate ateu, scrii decent, dar ai niste comentatori groaznici. Daca esti ateu, eu consider ca esti vesnic condamnat la a-ti perfectiona argumentarea, nu a veni continuu cu gunoaie. Sa exemplificam.
@nepotu: ateul a prezentat bine de ce n-ai dreptate
@just us: "Crestinii sunt politeisti? Hopaaaa! Bine, chestia asta reiese si din faza cu treimea dar in fine". N-a auzit de consubstantialitate, dar n-am eu ce sa-i fac. Si sfintii nu sunt zei, sunt oameni, oricat de apropiati ar fi de divin prin theosis.
"Nu are sens sa zici ca d-zeu are in orice moment puterea de a-l invinge pe diavol dar alege sa nu o faca, pentru a se distra putin"
Are sens, pentru ca altfel existenta umana ca suferinta continua de a ajunge de la chipul la asemanarea divinitatii n-ar mai avea sens. Dupa cum arata Guenon, diavolul nu are realitate ontologica, el este fum si minciuna. Si adaugam ca G. nu era teolog.
@Leviatan: "Nicaieri in Biblie nu se pomeneste de Lucifer, Leviatan, Belzebut." Citeste cartea lui Iov baiete pentru a afla de Leviatan. Poate de Tiamat ai auzit. E ceva "analog", nu diavolul.
Keep up the good work! Gasesc si eu in sfarsit un ateu care nu e de teapa lui TLP

totalanormal spunea...

Aha, acum articolul in sine.
Viata post-mortem nu este imaginara, doar invizibila pentru multi. Nu poti trage de aici concluzia ca nu exista. Chiar daca nu as fi religios, as prefera sa pierd viata asta reala, pentru ca orice s-ar zice nu e satisfacatoare in niciun fel. Dar, vezi tu, asta e doar o preferinta subiectiva care justifica credinta, dar nu o intemeiaza.

ateul spunea...

Pt totalanormal,

daca viata post-mortem ar fi reala (dar invizibila), ti-as da dreptate. Te rog argumenteaza-i existenta (cu dovezi, logice si rationale se intelege, ca numai astea sunt dovezi, nu cu sentimente). Crede-ma ca daca lucrezi la un spital de nebuni si esti "slab de inger" in felul credinciosului, te vor convinge ca toti demonii, extraterestrii si alte bazaconii sunt reale, insa tu, medicul psihiatru, esti insuficient evoluat spiritual, deci nu poti sa vezi realitatile inalte pe care ei la vad. Au toata credinta ca lumile generate de mintile lor bolnave sunt aevea. Refuza sa aduca orice argument pt asta. Spun ca esti prea mic si n-ai avea cum sa vezi si sa intelegi acea lume. Lume care dealtfel pe cei mai multi ii terorizeaza; maca daca le-ar produce un sentiment de bine. Nu-ti seamana, din pacate, discursul lor cu cel al crestinilor?

totalanormal spunea...

Da, dragule, discursul crestin seamana la nivel exoteric cu cel al nebunilor, pentru ca intr-o anumita masura orice crestin autentic este anormal, si iau asta ca pe un titlu de noblete, privind felul in care arata realitatea. Si acum sincer, crd ca nu este vorba de "evolutie spirituala" care-i lipseste psihiatrului, ci acea doza de sensibilitate ridicata la fantasme pe care bolnavul o are din plin.
Dar, parca, niciun demon nu e mai perfid, inselator ca realitatea.
Sa mai zic ceva: ratiunea nu poate ajunge acolo unde nu ajung simturile fara a pierde din certitudine. Ceea ce este insesizabil este si indemonstrabil cu siguranta pe care o cereti voi ateii. Voi sperati ca totul sa se reduca la cercetarea prin ratiune si cu metodele stiintelor pozitive. Sunteti naivi. Deosebit de naivi.

ateul spunea...

pt totalanormal,

1. observ o anumita iritare si ironie in "Da, dragule". Scuze dar asemenarea dintre nebuni si crestini nu a vrut sa fie jignitoare, ci doar sa arate ca e normal sa nu crezi in ceva daca nu ai argumente, ca e greu, nu doar pt un ateu, sa deceleze intre un nebun si un credincios, atata timp cat isi sustin ideile cu acelasi tip de "argumentatie".
Ce motive as avea sa cred ca lumile credinciosului sunt reale, in timp ale nebunului sunt fantasme? Ce criteriu am la indemana ca sa le diferentiez?

2. n-am inteles: "Dar, parca, niciun demon nu e mai perfid, inselator ca realitatea"

realitatea e un demon?
realitatea e perfida? in ce sens?
ai putea sa dezvolti?

3. din nou nu am inteles: "ratiunea nu poate ajunge acolo unde nu ajung simturile fara a pierde din certitudine". Nu as vrea sa dau un raspuns la ce presupun ca ai vrut sa spui. Nici nu stiu pe ce te bazezi cand afirmi asta. Orice afirmatie trebuie demonstrata. Daca e o premisa(presupunere) trebuie precizat acest lucru. In acest caz insa e alegerea fiecaruia sa fie sau nu de acord cu presupunerea ta.


4. "Ceea ce este insesizabil este si indemonstrabil cu siguranta pe care o cereti voi ateii"

Undele radio, IR, UV,razele X, Gama sunt insesizabile, dar demonstrabile. De asemenea nu avem senzori pentru campul electric, dar
prezenta lui e demonstrabila, deci stim ca exista chiar daca nu il simtim. Deci afirmatia ta nu e adevarata.
Insa afirmatia asta este:
"Lucrurile inexistente nu sunt nici sesizabile, nici demonstrabile. Cel mult, cu greu, se poate demonstra improbabilitatea sau/si inexistenta lor." Desi, de bun simt, zic eu, este ca cei care fac afirmatia unei existente, sa-i demonstreze prezenta.

Demonstrabil nu are grad de comparatie. Ori e demonstrat, ori nu e. Probabilitatile pot fi mai mari sau mai mici.

5. Nu speram sa se reduca la cercetarea prin ratiune. (Ce sper eu numai eu stiu). Pana in prezent a fost singura cale care a dus la cunoasterea adevarului. Toate celelalte au fost eforturi inutile, drumuri fara iesire.

6. Despre remarca cu naivitatea as putea spune ca e jignitoare, dar la cat de imun am devenit la astfel de aere de superioritate ale credinciosului lipsit de argumentatie, o ignor.

7. Astept mai multa rigoare, mai multa substanta si mai multe argumente din alea cum vrem noi ateii. (De fapt cum vrea arice om rational).
Uite un test scurt: De ce nu crezi in adevarul mitologiei politeiste grecesti? Pentru ca in aceasta privinta esti rational si ceri argumente cu siguranta cu care cerem noi ateii. Numai cand e vorba de propria religie lasati jos stacheta rationala a criticii.

totalanormal spunea...

1. Nu eram ironic, dar oleaca iritat eram, vazand cum mentii discursul la suprafata lucrurilor. Ideea e ca un crestin e la fel ca un nebun in manifestare, dar nu si in esenta. Diferenta e ca nebunul traieste in irational iar misticul in supra-rational. Din nou vorbesc o limba pe care o puteti intelege, dar nu vreti. Ati invatat prea multa logica si nu mai stiti sa ganditi plenar, ci doar fragmentar. Crestinul obisnuit nu traieste in supra-rational, iar deseori nici n-are habar de el, de-asta il vezi cum se fastaceste ca n-are ce spune cand ateul o trage cu evolutia sau cu cine stie ce gena. A nu se crede ca iau stiinta la misto, doar pe propagatorii ei, care o iau drept dogma, desi unii se mai dau si mari sceptici. Exista un criteriu accesibil ratiunii care face diferenta intre nebun si crestin in materie de weltanschauung: coerenta. Primul n-o are.
2. Nu cred ca are rost sa fac metafizica traditionala cu un materialist, fara suparare.
3. Pentru ca in gandirea curenta sa poti spune ceva trebuie sa o faci logic, macar atunci cand ai cum. Iar din lucrurile particulare care sunt in lume nu poti scoate judecati generale fara inductie, care e in genere un mecanism nu extrem de cert. Asa ca atunci cand restrangi un crestin la gandirea logica asupra unor lucruri din lume ii restrangi accesul la Principiu, prin care el justifica totul. Acest tip de general care nu poate fi obtinut prin ratiune de la lucruri este alt fel de general decat cel obtinut prin judecata sintetica. Este o intuitie sintetica a priori, daca vrei asa. Iti place Kant? Mie nu, dar asta e singura formulare destul de cunoscuta, ca daca ti-as cita din Guenon nu cred c-as fi tare credibil.
4. Da mai, spectrul radiatiilor invizibile este insesizabil la nivel corporal, dar eu nu ma refeream la o asemenea notiune restransa. Asemenea radiatii cunoastem cum se obtin, le simtim efectele, sunt sesizabile.
"Desi, de bun simt, zic eu, este ca cei care fac afirmatia unei existente, sa-i demonstreze prezenta." Esti anti-metafizica, pare-se. Trist. E singura parte din filosofie cu adevarat inutila si cu adevarat frumoasa.
5. Nu speri sa se reduca la cercetarea prin ratiune, dar o practici totusi, cata vreme nu vezi ceva mai de soi. E de inteles.
"Toate celelalte au fost eforturi inutile, drumuri fara iesire." Hai ma, ca nu-i chiar asa, eu sunt convins de autenticitatea cunoasterii prin mistica.
6. Cerem deosebita iertare.
7. Crestinismul a fost indeosebi preocupat de rigoare. Intregul edificiu al teologiei, fie ea patristica ori scolastica, este coerent, substantial si riguros.
8. "De ce nu crezi in adevarul mitologiei politeiste grecesti?" Cine a spus asta, vai de mine? Poate ca nu cred in adevarul literal al mitului, dar tocmai asta e ideea, mitul nu trebuie crezut literal, ci cercetat pentru semnificatii. Iar mitologia pagana ca si crestinismul (care, insist, nu este mitologic si de aceea poate fi crezut literal) dezvolta aceleasi semnificatii, pentru ca Absolutul e unic. Doar niste capete dobitoace precum jidanii au putut scoate asa ceva: ca Yahve e adevarat si restul divinitatilor minciuni. Si in urma jidanilor, si crestinii, evident.
Odata, stimabilul meu profesor de religie a spus ceva cutremurator de dobitocesc. Incercam sa-i explic eu cum sta treaba cu sophia perennis si cum ca toate religiile sunt in esenta revelatie, iar el imi raspunde ca cica, da, asa e, sunt revelate, dar revelate de Satana care i-a fraierit pe bietii oameni. Aceasta este o idee tembela in sine, si nu datorita faptului ca e intoleranta (si eu sunt intolerant, nu suport jidanii), ci pentru ca aroga crestinismului un drept pe care nu-l are.
"Pentru ca in aceasta privinta esti rational si ceri argumente cu siguranta cu care cerem noi ateii. Numai cand e vorba de propria religie lasati jos stacheta rationala a criticii." Ti-am aratat ca nu sunt crestinul obisnuit.

ateul spunea...

Pt totalanormal,

1. in ce sens mentin discursul la suprafata lucrurilor? Eu incerc sa mentin un blog in care sa se vorbeasca despre lucruri profunde, cu onestitate din partea ambelor parti (zic discutii, nu jigniri), in care sa se ajunga la dialog, nu la monologuri si, din care ambele parti sa invete.

2. Trio-urile de tipul "subnormal->normal->supranormal" care nu sunt decat un pas pe spirala evolutiei (nu neaparat biologice) sunt percepute si intelese cu mintea. Dealtfle "nebunul->normalul->geniul" se incadreaza in aceeasi categorie. Nu sunt un materialist obtuz. Si, da, asa e, de multe ori nebunul se confunda, in manifestare, cu geniul. Oarecum cam aceeasi distinctie o faci si intre nebun si mistic. Insa geniul lasa ceva ce poate fi verificat, misticul, nu. Aici e o diferenta. Acum daca as fi un ateu dur as zice ca si credinciosul e incoerent atunci cand vine vorba de religie. Dar nu sunt, asa ca zic altceva. Sunt si bolnavi mintal coerenti. Dar asta nu-i face mai sanatosi.
Insa asemanarea pe care am facut-o intre nebun si credincios a vrut sa fie de a alta natura si aici e numai vina mea ca nu am reusit sa transmit ideea de baza.
O alta diferenta mare intre nebun si credincios e ca nebunul chiar "vede" lumea sa fantastica, o simte, o aude, in sensul ca in creerul lui apar astfel de halucinatii. Nici un credincios nu are perceptia divinitatii in acest fel.

2."Ati invatat prea multa logica si nu mai stiti sa ganditi plenar, ci doar fragmentar"
Nu stiu cata psiho stii, dar gandirea logica e plenara. Cred ca vrei sa spui ca gandirea (logica) se imparte in gandire analitica (fragmentara) si gandire sintetica (intregitoare, plenara). Eu inteleg f bine ce zici tu. Vrei sa spui ca realitatea (sau Realul) are mai multe nivele (de integrare?). Si numai un nivel(sau mai multe) sunt accesibile simturilor si logicii noastre, iar unele nivele de realitate, sublime si eterice, raman inaccesibile acestei capacitati ale psihicului uman. Dar ca acest psihic are alte capacitati (mistice?) prin care pot fi, odata cu cresterea siprituala, atinse. Ideile astea sunt vehiculate de religii, de doctrine spirituale, de filozofia idealista pana la carti moderne de fizica (vezi "Noi, particula si lumea" a lui Basarab Nicolescu).
Asa cum eu m-am inselat in privinta ta, crezandu-te un crestin clasic in timp ce tu esti un religios multicultural cu accente crestine, ma tem ca si tu te inseli in privinta unor atei.
Problema sti care e? Ca daca in stiinta pe calea rationala oamenii au descoperit acelasi lucru, pe calea "stiintelor ezoterice" fiecare descopera propriul sau adevar. Mai mult, stiinta e critica si autocritica, ea face o selectie a ideilor, pe cand in aceasta zona a cunoasterii mistice nimic nu poate fi verificat. Si atunci nu ai cum sa-i crezi pe toti.

ateul spunea...

Imi zici ca profesorul tau de religie a expus punctul de vedere al crestinismului cu privire la alte religii (daca nu stiai asta spune crestinismul, cum ca Diavolul s-a intupat in Adonis, ca a imitat invierea si de-asta grecii spuneau "Adonis a inviat"; toate, cu scopul de a-i incurca pe oameni si a nu mai sti sa-l aleaga pe adevaratul Dzeu). Acuma eu pe cine sa cred? Pe tine care zici ca nu e adevarat ce spune el? Sau pe el? Atata timp cat nici unul nu aduceti vreun argument. Fiecare o sa sustineti ca nu-s suficient de evoluat, ca nu depun efort, ca imi inchid mintea ca sa nu vad si ca daca un pic mi-as deschide sufletul dintr-odata m-ar patrunde lumina adevarului. Nici nu iti inchipui cata experienta am cu oameni din categoria asta a religiosilor moderni, multiculturali. Dar culmea e ca fiecare isi are propria iluminare. Si n-am intalnit doi care sa fi vazut acelasi lucru. Si se contrazic intre ei....

In legatura cu metafizica, recunosc ca la capitolul asta inafara de vreo 2 carti altceva nu am citit. Sunt dispus sa invat. Deci accept lectii de metafizica traditionala.

"sunt convins de autenticitatea cunoasterii prin mistica"
Imi poti da niste exemple? Sau ce anume te convinge sa crezi asa ceva.

"Intregul edificiu al teologiei, fie ea patristica ori scolastica, este coerent, substantial si riguros".
Aici zic eu, te contrazici. Pai ceea ce spunea proful tau de religie e opera acestei teologii. Daca e asa de substantiala si riguroasa de ce nu esti de acord cu ea?
Si vezi ca acuza pe care o aduce modernismul, materialismul si ateismul teologiei este tocmai lipsa de logica si rigoare. Inca iluministii i-au sezizat subrezeala.

De ce crestinismul poate fi crezut literal, iar alte religii, nu? Ce are el in plus fata de celelalte?

Autorul acestui blog manifesta toleranta si respect fata de orice natiune si idee. Deci trebuie sa precizez ca nu sunt de acord cu apelative de tip "jidan".
Totusi, cum poti sa nu-i suporti, dar in acelasi timp sa crezi o parte a religiei lor, precum si in Iisus (presupun) care a fost tot evreu?

Intr-adevar nu esti crestinul obisnuit. M-am inselat.

totalanormal spunea...

Asa. Primo, ma ierti pentru "jidan", e doar un termen cu care, de la Guenon incoace, ii denumim pe evreii care si-au abandonat ori pervertit traditia in urma exilului. Eu l-am folosit altfel, mea culpa. Secundo, "in ce sens mentin discursul la suprafata lucrurilor?". Nu poti discuta porofunzimile crestinismului cu cineva atata vreme cat nu porniti de pe pozitii traditionaliste. Pentru ca restul este apa chioara si dialectica de doi lei.
"O alta diferenta mare intre nebun si credincios e ca nebunul chiar "vede" lumea sa fantastica, o simte, o aude, in sensul ca in creerul lui apar astfel de halucinatii. Nici un credincios nu are perceptia divinitatii in acest fel." Adevarat, pana la un anumit punct. Niciun e in plus, sunt destui crestini care au experiente mistice, care sunt de altfel si senzatii, nu numai intuitii. "Insa geniul lasa ceva ce poate fi verificat, misticul, nu." Geniul lasa ceva cepoate fi verificat, adevarat, dar niciun comentator nu poate patrunde profunzimea geniului. Tocmai pentru ca este transcendent, nu uman. Cercetarea priveste urmele lasate de geniu prin lume, nu geniul. Nu e vina misticului ca lasa prea putine, lumea pana la urma nu e de niciun folos.
Gandirea logica e plenara, adevarat, in domeniile accesibile psihicului. Sa fiu clar, ratiunea este dpdv traditional suprema capacitate a spiritului. Celelalte modalitati de intelegere considerate superioare sunt de natura supra-umana. Aka gift from God aka grace. Deasemenea, in ceea ce priveste latura materiala a universului, ratiunea este suficienta in a-l cuprinde, tot dpdv crestin. Atunci insa cand se cauta o cauza, un principiu extern lumii materiale iesim din domeniul ratiunii. Termenul fundamental este, cel putin eu asa cred, intelegere si nu cunoastere. Cunoasterea ma poate opri la marginile universului sensibil, dorinta de a intelege ma impinge dupa. Crestinismul nu rastoarna ratiunea, o intregeste cu un scop. Anume a ajuta spiritul in cautarea principiului.
Nu sunt de acord cu amestecul spiritului in stiintele pozitive, este o degradare infecta a amandurora.
"Ca daca in stiinta pe calea rationala oamenii au descoperit acelasi lucru, pe calea "stiintelor ezoterice" fiecare descopera propriul sau adevar." Exact, ma ierti daca te-am considerat gresit, ai spus-o scurt si precis.
"Mai mult, stiinta e critica si autocritica, ea face o selectie a ideilor, pe cand in aceasta zona a cunoasterii mistice nimic nu poate fi verificat. Si atunci nu ai cum sa-i crezi pe toti." Eh, intram intr-o zona mai greu de sondat in care doar intelegerea proprie duce la un rezultat. La nivelul principiului, toate culturile/religiile sunt unitare. Absolutul, sub diversele sale forme, ramane scop al initierii. Mai departe, totul e in umbra.

totalanormal spunea...

"Fiecare o sa sustineti ca nu-s suficient de evoluat, ca nu depun efort, ca imi inchid mintea ca sa nu vad si ca daca un pic mi-as deschide sufletul dintr-odata m-ar patrunde lumina adevarului." Ma ierti, nu incerc sa spun asta. Nimeni nu poate vedea mai mult decat poate prin propriu exercitiu. Pentru ca nu poti acea ceea ce n-ai. De aceea este importanta traditia in care te nasti, pentru ca iti deschide un drum spre propria initiere. Din pacate discursul oamenilor bisericii este atat de radical si patruns de ura si ignoranta incat te intrebi ce naiba cauta ei acolo. Profesorul meu se face vinovat ori de naivitate, pentru c-a putut sa ingurgiteze asemenea stupizenie (pierde Dumnezeu un glob intreg pentru amaratii de europeni si americani, posesorii celor mai decadente culturi? no way), ori de ipocrizie.
No, nu sunt multicultural. Din contra, am aratat ca sunt traditionalist. Anti-modernist, nedemocratic. Nu e vorba de cultura, ci de Traditie (nu traditii, keep in mind), ethos spiritual-sacral pe care toate culturile traditionale il imartasesc in virtutea originii lor.
"Pai ceea ce spunea proful tau de religie e opera acestei teologii. Daca e asa de substantiala si riguroasa de ce nu esti de acord cu ea?" Eu ma refeream la ceea ce s-ar numi inner cohesion. Nimic mai mult. Ca nu sunt eu de acord cu una sau alta, asta nu face teologia mai putin riguroasa si coerenta. Daca nu te enerveaza limbajul, poti citi Summa Theologica. Sa vezi acolo ce riguros e organizata expunerea. O sa mai cercetez, nu stiu exact ce lacune de rigoare are, dupa atei, crestinismul. Cunosc modurile in care diferiti filosofi au demontat anumite argumente scolastice, mai ales cele referitoare la existenta lui Dumnezeu, care au cateva serioase probleme. Dar edificiul ramane bine fundamentat si impresionant. Eu am inceput filosofia exact cu scolasticii si, dupa vreo 3 ani, mi-am pastrat aceeasi impresie de groaza fata de ei. N-apuci intr-o viata de om sa patrunzi tot.
"Si n-am intalnit doi care sa fi vazut acelasi lucru. Si se contrazic intre ei...." Experientele autentice sunt unificatoare, nu distincte. Ceea ce face dsitinctia este conformatia sufletului fiecaruia. Daca unii cavaleri l-au vazut pe arhanghelul Mihail in lupta, iar unor copii li s-a aratat Fecioara, asta din cauza ca fiecaruia i se da dupa nevoi.
"Inca iluministii i-au sezizat subrezeala." Tare suspecti indivizii aia. Cu exaltarea lor in favoarea ratiunii au inlocuit o dogma cu alta. Mai putin Voltaire.
"De ce crestinismul poate fi crezut literal, iar alte religii, nu? Ce are el in plus fata de celelalte". Nu poti crede tot, absolut tot din crestinism. Este si el o forma de intruchipare a Traditiei. M-am nascut in Ea, acolo evoluez pana descopar ceva mai folositor mie. Adaosul cultural iudeu si cel european fac crestinismul o religie ca si altele, cu lucruri care constituie esenta si altele care sunt adaugiri in spiritul oamenilor carora li s-a adresat si li se adreseaza. De aceea imi permit o umbra de ironie fata de evrei. Iisus era evreu. Si ce? Era Dumnezeu. Nu era Dumnezeu si evreu, era Dumnezeu si Om. Omul Iisus o fi fost evreu, dar asta nu face crestinismul o religie de evrei. Nu urasc evreii, dar cred ca multi din cei care au pregrinat mult timp au decazut si au pierdut esenta traditiei, pastrand doar litera. Litera fara spirit este moarte. Ei au ucis si Europa, trecand-o pe fagasul materialismului si scientismului de doi lei. Au existat si evrei geniali in exil. Doar Kabbalah a aparut prin sec XII.
A nu se crede ca dispretuiesc stiinta. Scientismul e o incercare nelegitima de a folosi stiinta in a explica cele ce nu tin de ea.

ateul spunea...

totalanormal,

nu sunt de acord cu multe din cele zise aici de tine, dar iti multumesc ca mi-ai raspuns si iti respect credintele, chiar daca nu le cred.

totalanormal spunea...

Same here. Nu o am cu apologetica si nici nu o consider necesara.